La Paraclisul Sfintei Soros (în partea de sud a Bisericii Vlaherna exista Paraclisul Sfintei Soros, unde se păzeau veşmântul, giulgiul şi o parte din brâul Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu), care se află în Biserica din Vlaherne, se făcea odată priveghere de toată noaptea.
Acolo a mers odată şi fericitul Andrei, făcând cele obişnuite ale sale, precum şi Epifanie împreună cu un rob al său.
Epifanie avea obiceiul să stea cât timp putea, o dată până la miezul nopţii şi altă dată până dimineaţa.
Era aproape al patrulea ceas din noapte (după ceasul bizantin), când fericitul Andrei o văzu pe Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu Maria înaintând de la uşile împărăteşti către jertfelnic. Părea foarte înaltă şi avea un alai de Sfinţi cinstit şi strălucitor, purtând haine albe. În mijlocul lor se deosebeau Cinstitul Înaintemergător şi Ioan Teologul, care stăteau la dreapta şi la stânga Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu. Dintre acei purtători de haine albe, unii mergeau înainte, iar alţii le urmau, cântând imne şi cântări duhovniceşti.
Când s-a apropiat de amvon, Cuviosul i-a spus lui Epifanie:
- Vezi, fiul meu, pe Doamna şi Stăpâna lumii?
- Da, cinstite Părinte, - a răspuns tânărul.
Între timp Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu a îngenuncheat şi s-a rugat multă vreme. Îl ruga pe Fiul ei pentru mântuirea lumii şi îşi uda cu lacrimi sfânta ei faţă. După rugăciune a intrat în Jertfelnic, unde s-a rugat pentru credincioşii care privegheau.
Când şi-a împlinit rugăciunea, şi-a scos de pe capul ei cel preacurat maforiul( maforiul este un veşmânt al Maicii Domnului care seamănă cu o eşarfă, dar acoperă şi capul şi se închipuieşte în iconografie totdeauna prin culoarea roşu închis) ei cel strălucitor cu o mişcare cuviincioasă şi plină de har şi aşa cum o vedeau, înaltă şi impunătoare, l-a întins cu preasfintele sale mâini ca Acoperământ(această arătare minunată a Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu Sfântului Andrei, s-a făcut pricină de a se rândui Praznicul Sfântului Acoperământ (1 oct.)) deasupra celor din biserică. Multă vreme au privit amândoi veşmântul întins care iradia o slavă dumnezeiască la asemănare cu chihlimbarul. Cât timp se văzu acolo Doamna Născătoare de Dumnezeu, se văzu şi Sfântul veşmânt cum răspândea harul lui. Când Aceea a început să urce către cer, a început şi dumnezeiescul veşmânt să se strângă puţin câte puţin şi să se îndepărteze dinaintea vederii. Acest sfânt veşmânt ce îl văzuseră acolo închipuia harul pe care îl dă Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu credincioşilor. Această vedenie a văzut-o şi Epifanie, cu darul şi cu mijlocirea Cuviosului.
"Sfântul Andrei, cel nebun pentru Hristos"-Ed.Evanghelismos
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu