Mărturisirea diavolului
În timp ce discutau acestea, satana, pe care numai sfântul îl vedea, stătea acolo şi pregătea cursă pentru Epifanie.
- Fugi de aici vicleanule şi necuratule, - îi spuse Cuviosul.
- Mai viclean şi mai batjocoritor decât tine nu există altul în această cetate, i-a răspuns satana. Şi dacă vrei să-ţi spun adevărul, va veni timpul când îmi voi pierde meşteşugul, căci oamenii vor deveni mai vicleni decât diavolii, aşa încât copiii cei mici vor vicleni mai mult decât cei mari. Aşadar, noi vom înceta atunci să-i războim pe oameni, de vreme ce vor cunoaşte de la ei înşişi vicleşugul.
- De unde le-ai aflat acestea? l-a întrebat Cuviosul.
- Tatăl nostru, - a răspuns diavolul, este experimentat. Şade în iad şi vrăjeşte. Apoi ne învaţă şi pe noi, pentru că firea noastră nu cunoaşte nimic.
- De care păcate vă bucuraţi mai mult voi, diavolii? - a întrebat fericitul.
- De slujirea la idoli, de magie şi de fermecătorie, - a răspuns diavolul. Însă mai ales de zavistie şi de ţinerea de minte a răului, care se fac pricină pentru toate relele. De asemenea, de păcatul sodomiei şi al preadesfrânării.
- Dacă cineva se leapădă de patimile voastre diavoleşti şi se apropie cu pocăinţă de Domnul, ce simţiţi?
- Bine, dar nu ştii că aceasta ne pricinuieşte dezgust şi ne scoate din fire? Nădăjduim însă că se va întoarce iarăşi la voia noastră, pentru că mulţi, deşi s-au lepădat de noi şi ne-au trădat, s-au reîntors la noi şi i-am câştigat.
În timp ce discutau acestea, satana, pe care numai sfântul îl vedea, stătea acolo şi pregătea cursă pentru Epifanie.
- Fugi de aici vicleanule şi necuratule, - îi spuse Cuviosul.
- Mai viclean şi mai batjocoritor decât tine nu există altul în această cetate, i-a răspuns satana. Şi dacă vrei să-ţi spun adevărul, va veni timpul când îmi voi pierde meşteşugul, căci oamenii vor deveni mai vicleni decât diavolii, aşa încât copiii cei mici vor vicleni mai mult decât cei mari. Aşadar, noi vom înceta atunci să-i războim pe oameni, de vreme ce vor cunoaşte de la ei înşişi vicleşugul.
- De unde le-ai aflat acestea? l-a întrebat Cuviosul.
- Tatăl nostru, - a răspuns diavolul, este experimentat. Şade în iad şi vrăjeşte. Apoi ne învaţă şi pe noi, pentru că firea noastră nu cunoaşte nimic.
- De care păcate vă bucuraţi mai mult voi, diavolii? - a întrebat fericitul.
- De slujirea la idoli, de magie şi de fermecătorie, - a răspuns diavolul. Însă mai ales de zavistie şi de ţinerea de minte a răului, care se fac pricină pentru toate relele. De asemenea, de păcatul sodomiei şi al preadesfrânării.
- Dacă cineva se leapădă de patimile voastre diavoleşti şi se apropie cu pocăinţă de Domnul, ce simţiţi?
- Bine, dar nu ştii că aceasta ne pricinuieşte dezgust şi ne scoate din fire? Nădăjduim însă că se va întoarce iarăşi la voia noastră, pentru că mulţi, deşi s-au lepădat de noi şi ne-au trădat, s-au reîntors la noi şi i-am câştigat.
Când Cuviosul a auzit acestea, a suflat asupra lui şi acela îndată s-a făcut nevăzut.
Mare adevar contine acest articol!!!
RăspundețiȘtergere