Biserica şi societatea au adormit adânc

Într-o noapte, spune părintele Filothei, am avut un vis în care se făcea că mă aflu la Constantinopol, în biserica Sfânta Sofia. Stăteam în aripa stângă a bisericii. În partea dreaptă erau bărbaţi şi femei care plângeau cu durere şi deznădejde. Unii dintre ei au venit lângă mine şi mi-au spus: „Patriarhul şi regele au adormit şi nu se mai trezesc. Te rog, vino să-i trezeşti". Am alergat degrabă şi l-am văzut pe patriarh îmbrăcat în veşmântul lui arhieresc, dor­mind întins ca mort pe acoperişul bisericii. La început, i-am strigat cu putere: „Ridică-te, Preafericite, fie-ţi milă de turma ta, de creştinii care plâng şi jelesc şi care aşteaptă să te trezeşti!". Dar, fiindcă patriarhul a rămas nemişcat ca un mort, i-am pus mâna pe spate şi am încercat să-l ridic. L-am ridicat cu multă trudă cam două palme de jos, dar era atât de greu încât am crezut că mâna mea se va rupe. N-am putut să-l ţin şi a căzut iarăşi nemişcat.

Peste puţin timp mâna dreaptă a încetat să mă mai doară şi să-mi tremure şi atunci am alergat la rege, care şi el dormea ca mort, la şase-şapte metri depărtare de patriarh. Am încercat să-l ridic în picioare, mi-am pus toate puterile, dar mi-a fost cu neputinţă. În marea mea tulburare şi tristeţe că nu-i pot trezi, m-am trezit eu însumi.

Patriarhul înfăţişează aici Biserica, pe care o reprezintă. Regele înfăţişează societatea. Şi Biserica, şi societatea şi cârmuitorii lor, în zilele acestea viclene pe care le trăim, s-au adâncit în somnul adânc al lenei şi trândăviei. Dacă nu se vor trezi să-şi preia răspunderile lor, dacă nu-şi vor trezi clerul şi poporul încât cu toţii să se pocăiască sincer şi să ţină poruncile lui Dumnezeu şi să săvârşească fapte bune, în ziua Judecăţii vor da socoteală la Dumnezeu şi voi fi trimişi în iad.

NE VORBESTE PĂRINTELE FILOTHEI ZERVAKOS