Referitor la asigurarea vieţii, adică înzestrarea familiei cu o pensie, nu vă pot sfătui: n-am citit despre aceasta nicăieri în cărţile sfinte. Nu e treaba minţii mele; se manifestă doar necredinţa în Pronia lui Dumnezeu, speculaţia noastră ca într-un chip artificial să ne asigurăm pe noi şi familia noastră. Nu pot să vă opresc, însă nici să vă dau sfat, cu atât mai mult binecuvântare. Avem cel mai bun mijloc pentru asigurare: porunca lui Dumnezeu: Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă (Matei 6, 33).
La întrebarea: să cerem oare iertare celor cărora le-am pricinuit o neplăcere? Atunci când îţi vei cere iertare, vei auzi poate batjocuri şi cuvinte jignitoare, şi îţi faci griji să nu fii supusă acestor atacuri. Trebuie să ai discernământ şi să examinezi oamenii şi situaţiile, dispoziţia celor dintâi şi importanţa celor din urmă. Dacă ai jignit pe cineva şi ştii că el va primi cu dragoste cererea ta de iertare, atunci poţi să-ţi ceri iertare, îndeosebi dacă l-ai supărat foarte tare. Dar nu poţi face aceasta până când mai întâi nu îţi vei recunoaşte lăuntric vinovăţia şi nu te vei acuza pe tine. Dacă ştii că persoanele pe care le-ai jignit vor primi cererea ta de iertare cu batjocură, nu trebuie să le ceri iertare. Acuză-te pe tine însuţi în inima ta şi cere-le iertare în gând: cu aceasta trebuie să te linişteşti.
Viitorul ne este necunoscut, de aceea trebuie să încredinţăm totul în voia lui Dumnezeu şi să ne rugăm: „Fie voia Ta, Doamne, pentru noi şi copiii noştri".
Fiecare creştin să îşi poarte crucea sa precum peregrinul cârja, după cuvintele iubitorilor de înţelepciune. Însă aceste cruci sunt diferite şi nu trebuie să fie la alegerea noastră ci fiecăruia îi revine cea pe care i-o trimite Domnul; nu se poate să nu simţim povara lor.
"Mari stareţi ruşi"- Vol.1
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu