"Natura ce ne înconjoară ne dă multe învăţături. Toţi ştim câte ceva despre floarea soarelui; că îşi îndreaptă totdeauna capul ei spre soare; că se întoarce mereu după el, că din pricina aceasta ea a primit numele lui. Dar câteodată floarea soarelui încetează să se mai îndrepte spre soare. Şi atunci oamenii, care ştiu de ce, spun: "Începe să se strice. O roade un vierme. Trebuie s-o tăiem repede". Sufletul care flămânzeşte de dreptatea lui Dumnezeu, ca şi floarea soarelui de soare, se îndreaptă spre Dumnezeu, Izvorul luminii. Iar sufletul care încetează să-L cerceteze, se va pierde, va muri. Este absolut necesar să simţim pe Hristos în viaţa noastră. Cine nu-L va vedea aici în această viaţă, nu-L va vedea nici acolo în viaţa ce va să fie.
Dar cum poate vedea cineva pe Hristos? Calea ce duce spre El este rugăciunea neîncetată a lui Iisus, care este în stare să aducă pe Hristos şi să-L sălăşluiască în sufletele noastre.
Odată a fost întrebat Sfântul Ioan Scărarul: "Sunt semne speciale din care putem înţelege dacă un suflet se găseşte aproape de Dumnezeu sau s-a depărtat de El?".
Desigur, pentru lucrurile noastre materiale obişnuite sunt astfel de semne deosebite, care ne arată destul de clar dacă ele sunt bune sau nu. De exemplu: când o varză, puţină carne sau un peşte încep să se strice, vedem aceasta uşor, deoarece atunci răspândesc un miros greu şi neplăcut, îşi schimbă şi culoarea şi gustul şi în general toată înfăţişarea lor exterioară vădeşte starea lor stricată.
Dar cu sufletul cum este? Desigur el este nu este material. Şi cu toate că începe să se strice, însă nu răspândeşte nici un miros neplăcut şi nici nu-şi schimbă înfăţişarea. Dar oare există semne din care putem înţelege dacă un suflet este aproape de Dumnezeu sau nu?
La întrebarea aceasta, Sfântul Ioan răspunde: "Semnul cel mai vădit din care înţelegem dacă un suflet este mort este că un astfel de suflet fuge de slujbele bisericeşti Când un suflet pierde orice căldură pentru Dumnezeu, mai întâi de toate începe să nu mai meargă la biserica. La început încearcă să meargă la sfintele slujbe cât poate mai rar. Apoi încetează cu desăvârşire să mai meargă la Casa Domnului".
Pentru monahi participarea la slujbe este obligatorie. Este adevărat că pentru diferite treburi care nu suferă amânare se îngăduie chiar şi monahilor să lipsească de la unele slujbe. Dar când nu este această pricină, regula este de necălcat şi nu suferă nici o abatere.
Dar cum poate vedea cineva pe Hristos? Calea ce duce spre El este rugăciunea neîncetată a lui Iisus, care este în stare să aducă pe Hristos şi să-L sălăşluiască în sufletele noastre.
Odată a fost întrebat Sfântul Ioan Scărarul: "Sunt semne speciale din care putem înţelege dacă un suflet se găseşte aproape de Dumnezeu sau s-a depărtat de El?".
Desigur, pentru lucrurile noastre materiale obişnuite sunt astfel de semne deosebite, care ne arată destul de clar dacă ele sunt bune sau nu. De exemplu: când o varză, puţină carne sau un peşte încep să se strice, vedem aceasta uşor, deoarece atunci răspândesc un miros greu şi neplăcut, îşi schimbă şi culoarea şi gustul şi în general toată înfăţişarea lor exterioară vădeşte starea lor stricată.
Dar cu sufletul cum este? Desigur el este nu este material. Şi cu toate că începe să se strice, însă nu răspândeşte nici un miros neplăcut şi nici nu-şi schimbă înfăţişarea. Dar oare există semne din care putem înţelege dacă un suflet este aproape de Dumnezeu sau nu?
La întrebarea aceasta, Sfântul Ioan răspunde: "Semnul cel mai vădit din care înţelegem dacă un suflet este mort este că un astfel de suflet fuge de slujbele bisericeşti Când un suflet pierde orice căldură pentru Dumnezeu, mai întâi de toate începe să nu mai meargă la biserica. La început încearcă să meargă la sfintele slujbe cât poate mai rar. Apoi încetează cu desăvârşire să mai meargă la Casa Domnului".
Pentru monahi participarea la slujbe este obligatorie. Este adevărat că pentru diferite treburi care nu suferă amânare se îngăduie chiar şi monahilor să lipsească de la unele slujbe. Dar când nu este această pricină, regula este de necălcat şi nu suferă nici o abatere.
Staretul Varsanufie de la Optina
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu