joi, 4 iunie 2009

DESPRE ROMÂNI ŞI ROMÂNIA(1)


"Părintele Arsenie Boca spunea că pentru păca­tele noastre, ale românilor, o să pierdem şi Ardealul. Nu numai că nu o să ne unim cu Basarabia, dar o să ne pierdem şi ţara, aşa cum e.
Părinte, s-ar putea îndeplini prezicerea pă­rintelui, că uite, după cum vedem şi auzim, cele mai multe avorturi din toată Europa se fac la noi.
Aşa e, părinte. Sunt 13 milioane de când au că­zut comuniştii. 13 milioane de avorturi.
Auzi, dumneata! Vedeţi cât s-au depărtat ro­mânii de credinţă?! Românii ar trebui să fie cei mai apropiaţi de Dumnezeu, fiindcă poporul român este un popor mai proaspăt, nu-i vechi, şi el, deodată, de când l-a făcut Dumnezeu pe faţa pământului s-a trezit creştin-ortodox. De aceea, el trebuie să fie mai apropiat de Dumnezeu decât orice neam, că toate neamurile cele vechi s-au închinat la idoli. Pe când poporul român, de când l-a făcut Dumnezeu pe fata pământului, el deodată s-a trezit creştin-ortodox.
Noi ar trebui să fim cei mai apropiaţi de poruncile Mântuitorului. Dar vezi, cu câtă şărlătănie s-a băgat Satana în inima poporului român ca să socotească păcatele trupeşti întru nimic; să le facă, să se distreze...
Mamele sunt datoare să-i aducă pe copii în lume şi să-i facă creştini, fiindcă eşti creştin şi creştineşte trebuie să-i creşti, ca atunci când te vei duce la Dumnezeu să poţi zice aşa: „Iată, Doamne, eu şi pruncii care mi i-ai dat Tu". Atunci vei intra întru împărăţia Cerurilor, în viaţa cea fără de sfârşit. Dar dacă tu faci avorturi, nu-l laşi pe copil să se bucure nici de viaţa asta trecătoare şi plină de necazuri, căci l-ai tăiat, şi nu se poate duce nici în împărăţia Cerurilor. Vezi ce fărădelege mare şi ce păcat îngro­zitor? Şi iată, lumea aşa merge înainte, cu toate că propovăduitorii Ortodoxiei şi preoţii şi duhovnicii îşi fac datoria şi le spun oamenilor că păcatul ăsta al curviei e cel mai mare păcat.
De aceea a lăsat Dumnezeu şi au avut gri­jă Sfinţii Părinţi să hotărască ca partea femeiască să se căsătorească de la 15 ani, iar băiatul la 18 ani. De ce de la o vârstă atâta de mică, din tinere­ţe? Fiindcă de atunci încep patimile trupeşti şi omul nu mai poate să fie curat. De aceea Biserica spune aşa: dacă fecioria e păzită atât de fată cât şi de băiat până când s-au cununat în Biserică, de-acuma ha­rul lui Dumnezeu e îndoit spre ei. Sunt curaţi, fiind­că cea mai mare scumpătate este fecioria, curăţenia. Şi dacă te-ai luat prin Biserică, de-acuma copiii pe care o să ţi-i dea Dumnezeu o să fie cei mai frumoşi, cei mai sănătoşi şi cei mai ascultători, fiindcă soţii au ca temelie harul lui Dumnezeu, bunătatea, cu­răţenia, căci băiatul cu fata când se iau, de-acuma Biserica îi uneşte şi amândoi se fac un trup.
Dar uite că omenirea a luat-o pe un alt drum. A biruit ispititorul, a biruit Satana. Chestiunea asta, dărâmarea asta a României nu e de mulţi ani, fiindcă România era cea mai bogată ţară, cea mai apropiată de Dumnezeu. Când am venit eu în Sfântul Munte încă era la înălţime România. Oamenii erau bogaţi, creştini buni, biserica era împodobită cu cântări bi­zantine şi toate cele bune. Eh, era şi câte un netreb­nic, dar nu ca acuma, după cum se aude.
Trebuie să ne silim, să fim mândri că suntem un popor care n-am cunoscut altă credinţă, n-am cunoscut idolatria, decât deodată credinţa creştină-ortodoxă, adică adevărul.
Dar uite că am ajuns la proorociile proorocilor care spun că în al VIII-lea veac omenirea o să se dea cu totul la cele rele. Vedem ce pregătiri se fac: Uni­unea Europeană. Ce zic ei? Conducătorii ei spun că de-asta se face Uniunea Europeană, ca să ne fie mai bine. Dar spre mai bine merge omenirea? Deloc spre bine, tot spre rău. Trebuie să vină împărăţia lui An­tihrist, şi duşmanii Ortodoxiei s-au înmulţit titanic.
Ei, noi, care cunoaştem adevărul, să nu zicem: „Eh, nu-i nimic, nu-i nimic, are grijă Dumnezeu şi de acela care nu-i creştin." Nu! Noi suntem datori să ţinem cu respect Ortodoxia, s-o păstrăm cu sfinţenie, până să-ţi verşi sângele, că ăsta-i adevărul. Conducătorii lumii se osârduiesc ca să dezrădăcine­ze de pe toată faţa pământului numele lui Hristos, ca omenirea să fie cu totul depărtată de Dumnezeu! De aceea se apropie împărăţia lui Antihrist.
Eh, să ne osârduim cât putem şi cât cunoaştem, să nu fim laşi, că dacă eşti laş, niciodată nu sporeşti în cele duhovniceşti. Să ne osârduim, căci Dumne­zeu e cu noi întotdeauna. în momentul în care ai strigat „Doamne, mă rog, ajută-mă", într-aceeaşi secundă Dumnezeu e cu tine, şi dacă ţi-e de folos, într-aceeaşi secundă te scoate Dumnezeu din toate greutăţile. Dar dacă nu ţi-este de folos, mai înde­lungă, mai amână ajutorul, tot pentru folosul fiecăruia din noi.
Acuma, când suferă atâta lume în ţară, când cu mare greutate de-abia mai rezistă să poată trăi, dacă românii vor mulţumi lui Dumnezeu, Dumnezeu are purtare de grijă şi o să ne ajute. Eh, s-au înmulţit păcatele şi trebuie ispăşite. De acuma trebuie să suferim mai mult, fiindcă nu cădem de bunăvoie la bunătatea lui Dumnezeu, strigând cu toată inima
„Doamne, mă rog, iartă-mă, că am greşit înaintea Ta!". Suferim fiindcă suntem nepăsători la aşa ceva. Dar Dumnezeu tot nu se depărtează de noi, şi de aceea să ne osârduim să fim aproape de El, că nici un folos nu căpătăm dacă ne depărtăm de Dumne­zeu. Din contră, ne va fi mai rău.
Cum am mai zis, fiindcă Dumnezeu a bine­cuvântat poporul român de s-a născut deodată creştin, creştin-ortodox, suntem datori să nu fim ne­păsători. Să fim mândri că noi n-am cunoscut alte credinţe, alte eresuri, alte urgii şi neadevăruri de pe faţa pământului. Suntem un popor tânăr, dar creş­tin-ortodox.
Însă uite cât e de meşteşugăreţ Satana: cu toa­te că noi, românii, ar trebui să fim cei mai apropiaţi de Dumnezeu, facem atâta amar de avorturi. Adică omul, de tânăr, ştie numai să păcătuiască. Aceea e fericirea lui, să păcătuiască. Vezi, n-are harul Sfân­tului Duh, prin sfătuirea Părinţilor Bisericii şi a du­hovnicilor, ca să respecte sfinţenia.
De mic copil trebuie să respecţi sfinţenia, fe­cioria... Fecioria este cel mai mare har dumnezeiesc pentru fiecare din noi. De ce s-o pierzi tu pentru un moment de păcat? Dacă ai căzut, de-acuma n-o mai ai, orice ai face, nu mai poţi recăpăta fecioria. Vezi? Dar n-are cine să-i sfătuiască, să-i înţelepţească pe oameni, ca să ştie adevărul că nu ai nici o bucurie făcând păcatul trupesc.
Din contră, păcatul trupesc înseamnă depărtare de Dumnezeu, şi dacă te-ai depărtat de Dumnezeu eşti singur. Ce? Vrei să zici că nu te-ai dat în mâini le ispititorului? Dar atâta de şmecher e vrăjmaşul! El ştie că dacă îţi place patima asta nu te mai gândeşti mai departe. Te dai în mâinile ispititorului ca să te distrezi în fărădelegi. Şi aşa, sămânţa faptelor rele pe care le aduce vrăjmaşul în cugetele şi ini­mile noastre, dacă rămâne în noi şi prinde rădăcină, de-acuma încet, încet, încet devine omul egoist, şi de-acuma tu crezi în fărădelegi şi numai în cele rele. Nu poţi să te îndrepţi. Nu te poţi îndrepta. Atâta pu­tere are patima asta a egoismului! (Convorbire cu trei studenţi din Cluj, 24 iulie 2003)
STAREŢUL DIONISIE-Duhovnicul de la Sfantul Munte Athos

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu